VIAVGOR (versuri) EDIŢIA a II-a

Constantin Kapitza - VIAVGOR

Autorul îşi rezervă toate drepturile asupra prezentului volum conform legilor în vigoare.

EDIŢIA a II-a   
  ÎNGRIJITĂ ŞI REVĂZUTĂ DE AUTOR

EDITURA GRANADA
  -Bucureşti 2007-
 
 FAMILIEI MELE 

Un fel de singurătate

În trepte, peste trepte,
teamă pentru teamă
frate
pentru frate
în nori peste senin.

se zice peste voi
că
limpede ascult.

Cuprins

Pag 5---Spre undeva (1969 – 1973)  
Pag 6.---Un fel de singurătate pag. 7.---Adam şi Eva pag. 8.---Incertitudine pag. 9.---Spre undeva pag. 10.---Sinteză
pag. 12.---Ruptură
pag. 13.---Aşa se nasc
pag. 14.---Vom fi fericiţi
pag. 15.---S-a mai spus
pag. 16.---Cuvinte
pag. 17.---Numărînd
pag. 18.---Amplitudine
pag. 19.---Lupta cu sine, de-apoi
pag. 20.---De mare albastră şi de focuri
pag. 21.---Carnaval
pag. 22.---Depăşire
pag. 23.---Spre tine
pag. 24.---Infinitul ghiocel
pag. 25.---Taină
pag. 26.---Muntele Ochean
pag. 27.---În dezbrăcarea hainelor de amiază
pag. 29.---Toţi şi nimeni
pag. 30.---Amfore părăsite
pag. 31.---Desfrunzesc hoardele cardinale
pag. 32.---Între două vîrste
pag. 33.---Olimp
pag. 34.---Număr egal
pag. 35.---Taină de cântec
pag. 36.---Coloane de ceaţă
pag. 37.---Dialog la trompetă
pag. 38.---Un alt început
pag. 39.---Iştar
pag. 40.---Înceată atingere de pămînt
pag. 41.---Întoarcere în timp
pag. 42.---Erezie
pag. 43.---Zile mute
pag. 44.---Cina cea de frică
pag. 45.---Ninsoare
pag. 46.---Îmi zic rugặciunea din mîini
pag. 47.---La creştet
pag. 48.---Bucurie

Pag. 49.---Jocul cu patru pietre (1974 – 1983)
pag. 50.---Strigăt întors
pag. 51.---Ecou
pag. 52.---Frică
pag. 53.---Ceasul tău
pag. 54.---Ecou albastru
pag. 56.---,,O lume sparge frică” 
pag. 57.---Cain şi Abel
pag. 58.---Dans uitat
pag. 59.---Respiraţie
pag. 60.---În colaborare cu poetul frînt
pag. 61.---Amintire
pag. 62.---Pasăre mută
pag. 63.---De ce? 
pag. 64.---Ospăţ rostit
pag. 65.---Asfinţit
pag. 66.---Scrisoare 
pag. 67.---Altă scrisoare 
pag. 68.---Jocul cu patru pietre 
pag. 69.---La lemne
pag. 70.---Din cer
pag. 71.---Căscat de val
pag. 72.---Cei buni şi răi
pag. 73.---Din ce în ce
pag. 74.---Ferestrele neputinţei
pag. 75.---Turnul lunii
pag. 76.---În voie
pag. 77.---Urmele de viaţă
pag. 78.---Totul
pag. 79.---Aşteptare
pag. 80.---Sub timp
pag. 81.---Poetul poet
pag. 82.---Şi pînă acum
pag. 83.---Acum
pag. 84.---Nepăsare
pag. 85.---Vaiet
pag. 86.--- Amurg să văd prin mine 
pag. 87.--- Mă gîndesc la mine 
pag. 89.---Mă simt departe
pag. 90.---Călătorie
pag. 92.--- Eu nu răspund de răspunsurile tale
pag. 93.--- Să fie
pag. 94.--- Început şi sfîrşit 
pag. 95.--- Luntrea de iarbă
pag. 96.--- Noapte severă
pag. 97.--- Odată în an 
pag. 98.--- Fragmente 
pag. 99.--- Un mal
pag. 100.---,,Un rai din acest palid lac”
pag. 101.--- Pămîntească noapte
pag. 102.--- Doi poli
pag. 103.--- Veacuri şi leacuri 
pag. 104.--- Îndemn de-acasă 
pag. 105.--- Epistole dilibauiste

Pag. 114.---Defilarea oglinzilor (1984 – 1989)
pag. 115.---Nouă
pag. 116.---Sînt ani
pag. 117.---Mărturie
pag. 118.---Regăsire
pag. 119.---Tăcere
pag. 120.---Coacervatele 
pag. 121.---E acela !
pag. 122.---E altceva
pag. 123.---Fugi de nisip
pag. 124.---Defilarea oglinzilor
pag. 128.---Declinare înceată
pag. 129.---Pro memoria mea
pag. 130.---Pentru noi
pag. 131.---Tribut matern
pag. 133.---Uitare
pag. 134.---Şi-am înţeles timpul meu
pag. 135.---Feţe în umbră
pag. 136.---Reînnoirea păcatului
pag. 137.---Bucurie
pag. 138.---arbă mută
pag. 139.---Şi ce dacă?
pag. 140.---Trudă
pag. 141.---Învinuite coarne
pag. 142.---Tăcerea-i cîntul
pag. 143.---Chin ascuns
pag. 144.---Atunci
pag. 145.---Seara
pag. 146.---Durere şi răceală
pag. 147.---Gîndurilor noastre
pag. 148.---Iubiri
pag. 149.---Amintire
pag. 150.---Drumuri
pag. 151.---Chemări
pag. 152.---Pămînt
pag. 153.---Rugăminţi
pag. 154.---Gînd
pag. 155.---Temeri
pag. 156.---Vom fi
pag. 157.---Căutare
pag. 158.---Dorinţă
pag. 159.---Te-ai ridicat
pag. 160.---Veghe
pag. 161.---Nu cred
pag. 162.---Fumul

Pag. 163.---Toamnă de ieri (1990 – 2004) 
  pag. 164.---Banda spre geamurile sparte
pag. 165.---Cucerirea lunii
pag. 167.---Cuţitul pe masă
pag. 168.---Ceasul pe masă
pag. 169.---,,Balada soldatului “ euclidian
pag. 170.---Atunci 
pag. 171.---Cîntec de atunci
pag. 172---Acum
pag. 173.---Departe clipe
pag. 174.---Terminatorii de tineri
pag. 175.---Zidarii noi
pag. 175.---Păcatul congruent
pag. 176.---Trişti sfinţi
pag. 177.---Strigare
pag. 178.---Nota de plată
pag. 179.---Treceri seci
pag. 180.---Lucruri
pag. 181.---Amintirile
pag. 183.---Totul
pag. 184.---Încercare
pag. 186.---Aceste instincte
pag. 187.---Cum se naşte 
pag. 188.---Faza iniţială
pag. 190.---Tiraniada
pag. 193.---Cetatea din puncte cardinale
pag. 194.---Blitz
pag. 195.---Lupta noastră
pag. 196.---Toamnă din ieri

pentru a comanda aceasta carte scieti un mail la chialdabyvass@yahoo.com sau la adresa de mail afisata in logoul acestui blog, unde sa va exprimati intentia de a cumpara, iar in cel mai scurt timp veti primi un mail prin care vi se va spune cum urmeaza sa intrati in posesia ei.

Fărîme politice (epigrame şi altele)

Constantin Kapitza - Fărîme politice (epigrame şi altele)

Autorul îşi rezervă toate drepturile asupra prezentului volum conform legilor în vigoare.

EDITURA GRANADA
- Bucureşti 2008-

 

Răul e totdeauna acelaşi

şi poate fi recunoscut imediat.

Datoria nostră este să fim

întotdeauna vigilenţi,mereu în gardă.

  Fiul principalului
  de Kristine Saint-John
   
    Cuvânt înainte

  Consideraţiile din aceste "reglementări" 
  sunt subiective şi se referă la plimbarea personajelor pe marginile ziarelor apărute în aproape 19 ani de la dobândirea drepturilor de 
  a scrie, a vorbi şi chiar a înjura pe oricine, orice şi chiar pe mine.
  Personajele care au scăpat să nu fie bucuroase.
  Uitările autorului pot fi oricând versificate, chiar dacă se ascund şi în gaură de şarpe, fie el anaconda, boa, ferească-se de o mangustă.
  Rolul continuităţii personajelor, în trecerea lor pe scenă sau prin culise, îi revine presei libere, scrise sau audio-vizuale, din minunata noastră ţară, chiar cea mai mare din Balcani.

  Autorul

  Personajele atente să nu dispere: 
  E o farstiţie.
  Iar dacă da, să nu uitaţi: 
  Există o Constituţie. 

Loc de căutat
  Cuvânt înainte..........................................7 
Lu' Nicolae Ceauşescu............................9  
  Lu' I³…………......................................10  
Lu' Emil Constantinescu.......................11  
Lu' Trăian Băsescu................................12  
Lu' Petre Roman....................................13  
Lu' Theodor Stolojan.............................14
Lu' Nicolae Văcăroiu.............................15  
Lu' Victor Ciorbea.................................16  
Lu' Radu Vasile.....................................17
Lu' Mugur Isărescu...............................18  
Lu' Adrian Nastase................................19  
Lu' Călin Popescu Tăriceanu ................20  
Lu' Ludovic Orban.................................21  
Lu' Vasile Blaga....................................22  
Lu' Sorin Oprescu.................................23  
Lu' Marean Vanghelie..........................24  
Lu' Adriean Videanu............................25  
Lu' Gigi Becali.....................................26  
Lu' Emil Boc........................................27  
Lu' Gheorghe Flutur.............................28  
Lu' Mircea Geoană...............................29  
Lu' Viorel Hrebenciuc..........................30  
Lu' Şerban Mihăiescu..........................31  
Lu' C.V. Tudor şi Gheorghe Funar......32  
Lu' Miron Mitrea.................................33  
Lu' Valeriu Stoica...............................34  
Lu' Dan Voiculescu.............................35 
Lu' Adrian Severin..............................36
Lu' Verestoy Attila .............................37  
Lu' Márko Bella .................................38
 Lu' Lazslo Tökes................................39
 Lu' Varujan Vosganian.......................40  
Lu' Cosmin Guşă.................................41  
Lu' Dan Matei Agaton........................42  
Lu' Dinu Patriciu.................................43  
Lu' Eugen Nicolaescu..........................44  
Lu' Teodor Meleşcanu ........................45
Lu' Virgil Măgureanu..........................46 
Lu' Ion Talpeş......................................47
Lu' Radu Câmpeanu............................48 
Lu' Paul Păcuraru................................49 
Lu' Crin Antonescu.............................50  
Lu' Cristian Boureanu.........................51  
Lu' Octavian Cozmâncă......................52  
Lu' Aurelian Pavelescu.......................53  
Lu' Adrian Păunescu...........................54  
Lu' Viorel Cataramă .................................55  
Lu' Cristian Adomniţei.............................56  
Lu' Adrian Cioroianu................................57  
Lu' Andrei Chiliman.................................58  
Lu' Dan Darabonţ ....................................59  
Lu' Cristian Poteraş..................................60  
Lu' Cristian Popescu Piedone...................61  
Lu' Adrian Inimăroiu............................... 62  
Lu' Liviu Negoiţă ................................... 63  
Lu' Neculai Onţanu..................................64  
Lu' G-ral Iordănescu şi Copilul Minune..65 
Lu' Victor Babiuc şi Lucian Mihai..........66  
Lu' Cazimir Ionescu ...............................67  
Lu' Mircea Dinescu.................................68

Lu' Sebastian Bodu.................................69  
Lu' Radu Berceanu..................................70  
Lu' Marius Marinescu.............................71  
Lu' Alin Teodorescu...............................72  
Lu' Sorin Frunză Verde..........................73  
Lu' Constantin Bălăceanu Stolnici.........74  
Lu' Sebastian Vlădescu..........................75  
Lu' Necolae Mischie..............................76  
Lu' Victor Ponta.....................................77
Lu' Ilie Sârbu.........................................78  
Lu' Ilie Bolcaş......... ............................80  
Lu' Vasile Dâncu..................................81  
Lu' Ioan Rus.........................................82

Lu' Cristian Diaconescu.......................83
Lu' Mădălin Voicu...............................84
Lu' Cezar Preda...................................85
Lu' Decebal Trăian Remeş..................86
Lu' Ioan Avram Mureşan....................87
Lu' Dorel Onaca..................................88
Lu' Nati Meir.......................................89
Lu' Bogdan Olteanu............................90
Lu' Mircea Ionescu Quintus................91
Lu' Radu Dan Ruşeanu.......................92
Lu' Andrei Marga...............................93
Lu' Mariana Buruiană.........................97
Lu' Leonida Lari.................................98
Lu' Olguţa Vasilescu..........................99
Lu' Lavinia Şandru...........................100
Lu' Norica Nicolai............................101

Lu' Monica Macovei........................102
Lu' Mona Muscă..............................103
Lu' Irina Loghin...............................104
Lu' Daniela Popa..............................105
Lu' Zoe Petre....................................106
Lu' Raluca Ţurcanu..........................107
Lu' Elena Udrea................................108
Lu' Ana Blandiana............................109
Lu' Anca Boiagiu..............................110
Lu' Rovana Plumb............................111
Lu' Sulfina Barbu.............................112 
Lu' Rodica Stănoiu ..........................113
Lu' Cristian Tudor Popescu..............117
Lu' Cornel Nistorescu.......................118
Lu' Ion Cristoiu.................................119
Lu' Sorin Roşca Stănescu..................120
Lu' Emil Hurezeanu...........................121

pentru a comanda aceasta carte scieti un mail la chialdabyvass@yahoo.com sau la adresa de mail afisata in logoul acestui blog, unde sa va exprimati intentia de a cumpara, iar in cel mai scurt timp veti primi un mail prin care vi se va spune cum urmeaza sa intrati in posesia ei.

Emograme politice (epigrame şi altele)

Emograme politice (epigrame şi altele) de Constantin Kapitza

Autorul îşi rezervă toate drepturile asupra prezentului volum conform legilor în vigoare.

EDITURA GRANADA
- Bucureşti 2009-

(Motto)

Implanturi, cipuri şi carduri, telefoane
Parlamentarii noştri se gândesc
Să "implementeze" legile-n baloane
În loc să doarmă somnul cel domnesc
Ce-l practicară, cu brio, înaintaşii lor
Visând în serii filme, alb-negru şi color.

P.S.
Iar la trezire, cu o cafea Zibeta
Se remontează, renaşte iar şueta.

Autorul
  
Cuvânt înainte

  Cum vă spuneam vouă, cititorilor, şi îi puneam "în gardă" pe cei scăpaţi;iată că le-a venit timpul, odată cu toamna anului 2008.
  Din nou, mass-media, independentă şi lipsită de moguli, a oferit material strălucitor şi după un an de pleşcării şi cârnaţi de pleşcoi ne-am 
" îmbogăţit "cu personaje neaşteptate.
  Şi am avut o nedisimulată emoţie.
  Cred că nu mai este nevoie de-a spune că libertatea " lu' cuvântu' " este stipulată în 
Constituţia României, pe care de-abia o aştept schimbată de actualul " Prezident ", astfel încât să împuţinăm aceste personaje prin îngustarea Camerelor, umplerea lor cu mulţi " boci " şi 
" manţogi ", iar peste un an, să ne bucurăm de libertate totală şi personală.
   
  Autorul

Loc de căutat

  666 (Motto)...............................................5
  Cuvânt înainte...........................................7
  Tutulor......................................................9
  Uninominalilor.......................................10
  N-am noroc.............................................11
  După alegeri, toamna lui 2008................12
  Despre Protocol......................................13
  După Stolojan.........................................14
  Lu' Traian Ungureanu............................15
  Lu' Dan Nica..........................................16
  Lu' Marian Oprişan................................17  
  Lu' Ioan Doru Tărăcilă...........................18
  Lu' Liviu Dragnea..................................19
  Lu' Gabriel Oprea...................................20
  Lu' Theodor Atanasiu.............................21
  Lu' Ioan Stan..........................................22
  Lu' Cătălin Croitoru...............................23
  Lu' Dumitru Costin................................24
  Lu' Matei Brătianu.................................25  
  Lu' Bogdan Hossu..................................26  
  Lu' Aurel Cornea....................................27
  Lu' Costică Canacheu.............................28
  

Lu' Theodor Paleologu........................29
Lu' Relu Fenechiu...............................30
Lu' Gheorghe Ştefan (Pinalty)............31
Lu' Mitică Dragomir...........................32 
Lu' Titus Corlăţean..............................33
Lu' Cristian Ţopescu...........................34
Lu' Florin Călinescu............................35
  Lu' Cătălin Avramescu........................36
Lu' Sever Voinescu..............................37
  Lu' Bogdan Niculescu Duvăz..............38
Lu' Tudor Chiuariu..............................39
  Lu' Iulian Iancu....................................40
 Petroliştii patriei..................................41 
  Lu' Bogdan Aurescu............................42
  Lu' Constantin Niţă..............................43
  Lu' Doru Giugulea...............................44
  Lu' Vasile Ion şi lu' fata.......................45
  Lu' Mihai Voicu...................................46
  Lu' Vasile Soporan...............................47
  Lu' Bogdan Ciucă................................48
  Lu' Ilie Morega....................................49
  Lu' Kelemen Hunor.............................50
Lu' Mircea Dan Popescu......................51 
Lu' Eugen Nicolicea............................52 


Lu' Victor Socaciu...............................53 
Lu' Culiţă Tărâţă..................................54 
Lu' Victor Surdu..................................55
Lu' Eugen Bejenariu............................56 
Lu' Robert Negoiţă..............................57 
Lu' Valeriu Tabără...............................58 
Lu' Marian Sârbu.................................59 
Lu' Nini Săpunaru................................60 
Lu' Silviu Prigoană..............................61 
Lu' Sergiu Andon.................................62 
Lu' Mircea Diaconu.............................63 
Lu' Mircea Cinteză..............................64 
Lu' Puiu Haşotti...................................65
Lu' Toni Greblă...................................66 
Lu' Alexandru Mazăre.........................67
Lu' Mihai Stănişoară...........................68
Schimb de arme...................................69
Lu' Petre Daea.....................................70
Lu' Cristian David-Troacă...................71
Lu' Sergiu Nicolaescu.........................72
Lu' Radu F. Alexandru........................73
Lu' Ioan Ghişe.....................................74
Lu' Virgil Ardelean.............................75
Lu' Varujan Pambuccian.....................76


Lu' Gheorghe Falcă.............................77
Lu' Rareş Niculescu.............................78
Lu' Ionel Manţog..................................79
Lu' Gheorghe Pogea.............................80
Lu' Valeriu Zgonea...............................81
Lu' Horia Roman Patapievici...............82
Lu' Florin Anghel.................................83
Lu' Wiliam Brânză...............................84
Lu' Cătălin Predoiu..............................85
Lu' Cezar Preda...................................86
Lu' Claudiu Săftoiu.............................87
Lu' Daniel Morar.................................88
Lu' Lazlo Borbely................................89
Lu' Ioan Oltean....................................90
Lu' Daniel Dăianu................................91
Lu' Codruţ Sereş..................................92
Lu' Mihail Hârdău...............................93
Lu' Kelemen Attila..............................94
Lu' Cristian Rădulescu........................95
Lu' Costel Iancu...................................96
Lu' Adrian Năstase (din nou)...............97
Imposibila coaliţie................................98
Şi femeilor...egalele voastre din partid.99
  Lu' Monica Iacob Ridzi......................101
   
   
  Lu' Roberta Anastase-Miss România..102
  Lu' Adriana Săftoiu.............................103
  Lu' Oana Niculescu-Mizil...................104
  Lu' Luminiţa Anghel...........................105
  Lu' Elena Udrea (de după...)...............106
  Lu' Elena Băsescu...............................107
  Lu' Codruţa Kövesi.............................108
  Lu' Elena Mitrea.................................109
  Lu' Ecaterina Andronescu...................110
  Lu' Mihaela Mihai...............................111
  Lu' Corina Drăgotescu........................112
  Lu' Alina Mungiu-Pippidi..................113
Şi unor ziarişti....................................115
  Lu' Mircea Badea...............................117
  Lu' Valentin Stan................................118
  Lu' Victor Ciutacu..............................119
  Lu' Stelian Tănase..............................120
  Lu' Robert Turcescu...........................121
  Lu' Bogdan Teodorescu......................122
  Lu' Grigore Cartianu...........................123
  Lu' Radu Morar...................................124
Erate...................................................125
  Bau, Bau FMI.....................................127
  Nevrozilor...........................................128
  Jucăuşilor............................................129  

pentru a comanda aceasta carte scieti un mail la chialdabyvass@yahoo.com sau la adresa de mail afisata in logoul acestui blog, unde sa va exprimati intentia de a cumpara, iar in cel mai scurt timp veti primi un mail prin care vi se va spune cum urmeaza sa intrati in posesia ei.

VIAVGOR (versuri) - FRAGMENTE

Un fel de singurătate

În trepte, peste trepte,
teamă pentru teamă
frate
pentru frate
în nori peste senin.

se zice peste voi
că
limpede ascult.
Adam şi Eva

Să ştii că eu sînt Adam
să ştiu că tu eşti Eva
şi Abel este fiul meu
iar Cain fiul tău.

Mai tîrziu
Cain era fiul meu viu
şi Abel fiul tău mort.

Să ştii că eu sînt Adam
să ştiu că tu eşti Eva
şi Abel este fiul meu
iar Cain fiul tău.


Incertitudine

Anunţuri de viscol prudent.
Ne mişcam de mişcarea topită în noi,
abateri intruse plîngeau a zăpadă,
anesteziată de mult.

Ah! de mine tot de mine
m-am izbit de cer
aruncat mai mult înapoi
decît înainte.

Să fi avut cuprinderi de ani,
aş cînta pe morminte.

Strigăt întors

Totul venea 
să se-nghesuie în mine,
în culcarea florilor stoarse
de vlaga primitivităţii
şi atunci
(de ce atunci?)
te lipeai de solia turnului,
cel mai îndepărtat turn
şi revederea
fără cuvinte gonite
spre crengi
te rupea de molcomul nopţii
închisă o dată cu ploapele 
singurătăţii
în fîlfîirea tuturor crengilor
ce se uscau în tine
ca lăcomia morţii
de-a întrece ultimul strigăt;
de ce nu te opreai
cu înflorirea ochilor din păsări?
de ce recunoştinţa şovăia
ca într-o nepăsare a lumii
în graba întoarcerii?

...............................................................................................

Ecou

Se luptă
soarele cu privirile noastre
şi pînă acum
ninsoarea rozelor
nu ne-a acoperit.

Se-ntunecă
sălcile atîrnate în noroi
şi pînă acum 
cascadele ochilor
n-au încetat să curgă.

Se rup
socotelile funerare
şi pînă acum 
din plaiul sărutului
n-am cunoscut paşii.

S-a cîntat
ca o roată pribegind.

S-a cîntat
ecoul răspunsului veşnic
şi pînă acum 
roata pribegită
ne-a rămas străină.



Frică

Demult
cunoaşterea rumegată de noi,
prin noi la moara de timp,
de la prima coasă,
salvează de ieri înţelesuri
casele în vînt de demult
şi ce mai salvează?

Comori de comori nesurprinse în oaste
copaci noduroşi de lumină,
iarba aşezată de rouă-n oglindă
o mare verde aşezată la stele
şi astăzi.
....................................................................................................

Nouă

Mai tîrziu,
pe poeţi îi cuprinse
acel suflu de jar
şi nu-i mai puteam linişti,
se făcuseră mari.

Unii ne cîntau pe noi
cuprinşi de întristare
şi-n jocul lor mărunt
din corzi în corzi,
semnale.

Ne speriam:
limpezindu-ne ochii
(de ce vedem?)
eram pe braţe de flori
şi din braţe curgeau.

Pe pleoape
aveam greutaţi de monede
şi-atunci ni s-a făcut somn.


Sînt ani

Nu cunoaşteam zorile amorţite de vin
pe atunci
ierburile se tolăneau pustii
în ecoul de rouă.

Cu ape oprite de nuferi
şi bărci stacojii în plutire
mă ridicam din ani
măsurîndu-i prin ani.

Cu lutul din palme
n-aş fi ştiut da viaţă
dar îl aveam
măsluindu-l în viaţă.

Socoteam încercări doborîte
copaci veghindu-mi în mine
nu mai puteam:
sînt ani, sînt ani.

Mărturie

Mereu cu noi văzduh prelins
te ţii şi sameni
ploi şi stele.
Tu vezi că viaţa-i seacă,
dar tot ce vezi de sus,
mai sus
e mărturie pură laolaltă.

Ţi-am spus:
nu judeca doar cu ochii
şi nici nu bate
cui pe cui.
Vom fi copaci cu coajă dulce
ne vom iubi.


Regăsire

Ascultă ceasurile facerii
de tot
de flori, de rouă şi de pîine.
Nu-ţi cer ca timpul
să ne-ascute
ci,
cer ca tot ce-i vechi
acum ori mîine
pe veci să ne rămîie.

...............................................................................................

Banda spre geamurile sparte

Cu stânga în dreptul măsurii
Cu dreapta în stânga gurii
Se ridică mîinile în picioare 
Se arată cum, cît şi cine moare!

Ce linişte împerecheată cu noapte!
Ca într-un film fără sonor
Unde personaje teatrale chiar mor
Căzînd pe pămînt cu haine sparte.


Cucerirea lunii

Luna-i plină
sau e goală?
se-nchiriază?
loc de boală.

Cimitire-n sus
şi-n jos
nu ajung din VEST
la EST
ce povoară!

Oamenii curg
de orice fel
se-ntrec în idioţenii
şi se fac că nu-nţeleg?
Nu mai văd copaci
păduri sau lanuri
ci se întrec-n nevăzuturi
într-o lume de orbeci.

Luna-i singură, somată
informaţională, studiată,
să cuprindă omenirea
de Pământ ameninţată.

Biblia sare-n ajutor!
Dobitocii cred în alte,


Chelioşi şi zîmbitori
Fură, rîd
se poartă altfel
nu ne sînt de ajutor.
De vorbe mestecători
Sînt în vorbe storcături.

Cuţitul pe masă

Încremenită pădure!
Acoperit de buze dulci,
de ape.
Se-ndreaptă la stânga, la dreapta,
la mijloc par să se adune.
Cumplită-i durerea sărată de alţii
Şi nesupusă de instincte destrămate 
la ora de coasă.


Ceasul pe masă

E ora micţiunilor, ce dracu!
Ce mai contează Dumnezeu
Cînd voi păşiţi ca racu’?
Să fie ceasul încremenit
Vomînd ciudat pe masă?
Oh! nu s-au ghemuit
mulţumiţi de creieri.
Şi apărarea de-nceput,
cu mişunări rapide,
s-a strecurat în pori
în piele sau în sînge.

pentru a comanda aceasta carte scieti un mail la chialdabyvass@yahoo.com sau la adresa de mail afisata in logoul acestui blog, unde sa va exprimati intentia de a cumpara, iar in cel mai scurt timp veti primi un mail prin care vi se va spune cum urmeaza sa intrati in posesia ei.

Fărîme politice (epigrame şi altele) - FRAGMENTE

Personajele atente să nu dispere: 
  E o farstiţie.
  Iar dacă da, să nu uitaţi: 
  Există o Constituţie.  

   
  Lu' Nicolae Ceauşescu

Părintele de drept al uteciştilor de ieri
Pe care i-a pierdut în iarna unei seri
Se regrupară-n forţă, cu aprigă candoare
Îmbătrâniţi în rele, păstrând vechea culoare.


  Lu' I³

"Nu trageţi, tovarăşi" în zidurile veşnice 
  ale C.C.!
Căci suntem noi: "ştim cine suntem" 
  şi de ce.
Aşezaţi-vă aici, cuminţi vreo 20 de ani
Căci pot clona ca voi 100 de brucani.
Unii nu m-au ascultat: istoria-i o ladă.
Produc curent electric şi chiar o mineriadă.

Dar nici acum nu sunteţi prea atenţi, 
  la o mutare
Neaşteptat vă pălmuiesc oricând 
  c-o suspendare.


Notă: I³= Ion Ilici Iliescu


  Lu' Emil Constantinescu

Din ere geologice de mult uitate
C-un 13-15 iunie, coamă-n spate
El fu ales al nostru preşedinte
Şi 4 ani a stat la locul lui cuminte.
Căci vajnica securitate, a voastră
Îl aruncă încet chiar prin fereastră.

  Lu' Traian Băsescu

Marinarul merge răvăşit
Cu un ochi mai ascuţit
Că nu i-a ieşit pasienţa
Îşi încalcă abstinenţa.

P.S.: 
Nu mai întrebaţi de flotă
Că nu veţi afla o iotă
Geaba tot bateţi din gură
El mai vrea să stea o tură.

  Lu' Petre Roman

Vestit cu-al său pulover roşu
El nu masca decât un gât fragil
Şi câştigând încrederea lu' moşu
Se dovedi pe la-nceput abil.
Dar lupta fu cam dură la sfârşit.
Ortacii moşului l-au dovedit.

Diplomat şi om de bine
S-a pensionat în Uniune
Crezând că-i trage-n sus pe toţi
Prin Parlament, să prindă hoţi.

  Lu' Theodor Stolojan

E roşie la început culoarea şi eşti trist,
În portocaliu trecutul pare neocomunist.
La oglindă te priveşti, e strâmbătura 
Ce se reflectă în partid e chiar harababura. 

..........................................................................

  Lu' Dorel Onaca

Să cauţi naufragiaţi în van
Tocmai prin Oceanul Indian
Şi după o mare reuşită de salvare
Ajungi în vânt, batistă albă, purtătoare.


  Lu' Nati Meir

Ce-i trebuia atâta drum
Să aburească un partid sărac
Că banii lui se dovediră fum
Şi toţi se lepădară ca de drac.

  Lu' Bogdan Olteanu

Înaltul nepoţel de bunicuţă
Ilegalistă şi lăsată semn
Îl învăţă pe note muzicuţă
Şi cântă pe un cal de lemn.

 Lu' Mircea Ionescu-Quintus

Să scrii atât de multe epigrame
O viaţă-ntreagă, nu degeaba
Sub forma unor biete telegrame
Pentru băieţi, să ştie care-i treaba.

  Lu' Radu Dan Ruşanu

Se dovedi un mare liberal convins
De nimeni nu putea să fie învins.
Dar i se puse într-o dimineaţă drept peste ochi 
O ceaţă:
Cu un partid, să facă o mare alianţă.
Timpul trecu uşor peste DA-ista alianţă
Doar numele rămase scris pe o faianţă. 

  Lu' Andrei Marga

Profesor al filozofiei mers
Reforma fu uşoară ca un vers 
Dar pusă în poezie adevărată
Ea nu putea fi recitată.

P.S. 
 O încercare de poem se nărui-n partid
 Schimbându-se chirurgii, pacientul era livid.

pentru a comanda aceasta carte scieti un mail la chialdabyvass@yahoo.com sau la adresa de mail afisata in logoul acestui blog, unde sa va exprimati intentia de a cumpara, iar in cel mai scurt timp veti primi un mail prin care vi se va spune cum urmeaza sa intrati in posesia ei.

Emograme politice (epigrame şi altele) - FRAGMENTE

"Tutulor"

Partidele, cu toatele, au şi proiecte
Dar de furat, nu de salvat poporul
Căci el, poporul, e-n cap şi cu defecte
Şi după vot se mişcă iar Oborul.

Uninominalii

Acum, cu votul nou şi uninominal
Trecut-au şi prin pasul moldovean Tihuţa
Aleşii noştri din peisajul virginal
Se leagănă copilăreşte: uţa-uţa.

N-am avut noroc

-Bre, dar n-ai noroc de-un partener
Căci valurile te-aruncă-n eter
Şi nici nu poţi sta locului odată
C-o pui de-un whisky şi-o faci lată.


După alegeri, toamna lui 008

I-asculţi pe toţi, din patru-n patru ani
Cum cer profit şi uită repede.
După alegeri, iar se-mbracă în "baştani"
Să-i cântărim, să-i judecăm, e limpede:
Căci oamenilor nu prea le mai pasă
De 20 de ani, prostiţi ei tot se lasă.


Despre Protocol

Ce mare-i arcul peste timp
În despărţirea doctrinară
Acum s-au adunat cu ghimp
Cine pe cine-n ţeapă, dă afară.


După Stolojan

Şi dup-un ultim"Dragă Stolo"
Urmă un ardelean util
Ce va umbla de colo-colo
Cu numele de Boc Emil.

............................................................................

Lu' Radu F. Alexandru

Pe vremuri îşi rupse un picior
Pe la scriitori mari prin bătătură
De-atunci i se aruncă câte un oscior
Şi crede c-a muşcat o prăjitură. 


Lu' Ioan Ghişe

Se plictisi de primăria grasă
Şi-atunci fugi cam repede de-acasă.
Parlamentar de mare iniţiativă
Calculatoare să aşeze-n stivă.


Lu' Virgil Ardelean

Ce cutremur, ce povară
Să numeşti o vulpe iară
La Miliţia Secretă, ce-a albit cu el odată
În birouri prăfuite, inhalate-n nări pe dată.


Lu' Varujan Pambucccian

De directivă auzi băiatu',
C-ar fi ceva cu ascultatu'
Şi dup-atâta amânare se ivi
O lege, ce din ochi n-o poţi privi.
Că nu-ţi rămâne decât să dai de pământ
Cu celularul, pixul, şi să te-arunci în vânt. 


Lu' Gheorghe Falcă

Primar şi meşter mare-n licitaţii,
În marmură şi alte minereuri.
Cu naşul ce-l scăpă de altercaţii
Şi din instanţe el făcu sufleuri.


Lu' Rareş Niculescu

Stai şi aştepţi să te faci Mare
Unul mic te cară în spinare
Dar tu te pugilezi printre manele
În UE laşi o ţară cu sechele.

P.S.
De la Cluj pân' la Guvern,
Te pierduşi într-un Tavern.
Purtător nu vei mai fi
Caft de-acuma, să te ţii!

pentru a comanda aceasta carte scieti un mail la chialdabyvass@yahoo.com sau la adresa de mail afisata in logoul acestui blog, unde sa va exprimati intentia de a cumpara, iar in cel mai scurt timp veti primi un mail prin care vi se va spune cum urmeaza sa intrati in posesia ei.

Mai multe femei despre Paradisuri Inselatoare, iar un barbat ne indreapta catre Cafeneaua de nisip

Mai multe femei despre Paradisuri Inselatoare, iar un barbat ne indreapta catre Cafeneaua de nisip „Pe data de 3 iulie te astept la Bucuresti… Te rog sa ma anunti cand pleci din Iasi, pentru a sti cand pleci si cand ajungi… Cand ajungi in Bucuresti sa imi dai un telefon si te astept sa mergem la mine.” Aceasta au fost cateva din afirmatiile Domnului Mihail Gramescu, cel sub a carui coordonare s-a organizat dubla lansare de carte de la Sediul Uniunii Scriitorilor. La invitatia insistenta a sa, de a fi cu orice pret de fata, initial crezusem ca este un eveniment la care are neaparat nevoie de oameni care sa asiste (ma intrebam de ce ar avea nevoie de un om tocmai de la Iasi, de peste dealuri si vai, de peste rauri si lacuri, de la sute de km departare de capitala!?). Nici macar cu o zi inainte nu imi spusese care este rolul meu in acea zi, insa nici eu nu m-am grabit sa aflu. La fata locului am constat cu bucurie ca erau destul de multi prezenti, invitati, autori, prieteni, partizani etc. Cateva detalii am depistat cand imi spusese in dimineata aceea daca mai am ceva carti ale mele, pentru a fi prezentate in cadrul lansarilor. Din fericire mai aveam vreo cinci exemplare din „Despre ingeri… La taclale”. Am pornit mai devreme pentru a fi de fata la sosirea tuturor. Au sosit invitatii, au sosit cele lai importante persoane, autoarele si autorul, a fost si televiziunea romana, daca nu ma insel chiar TVR Cultural, au trecut pe rand in fata microfonului, Mihail Gramescu, coordonatorul volumului de proza contemporana feminina „Paradisuri Inselatoare”, cateva dintre autoarele care au reusit sa fie de fata, precum si autorul volumului de versuri „Cafeneaua de nisip”, Constantin Kapitza.De departe, cele mai pitoresti personaje care au facut parte din strategia de destindere a evenimentului, au fost Geo Calugaru , care a facut o succinta prezentare a celor doua carti aflate in momentul botezului, precum si cateva referinte critice care sa puna in valoare, pe de-o parte, autorii volumelor aniversate, iar pe de alta parte, sa descrie intentiile, imaginile si sugestiile prozelor si poemelor lansate de acestia; si a Domnului Gheorghe Grosu , care a reusit sa ne faca sa zambim din cand in cand, destinzand atmosfera cu o serie de epigrame ce vizau ori autorii, ori cartile lor. Initial chiar crezusem, tinand cont de faptul ca parea destul de invarsta, era insasi Pastorel, insa doar pentru putina vreme, caci ii auzisem intre timp numele. 
vezi critică şi analiză literară asupra cărţilor de mai sus la următoarele linkuri:
Cateva cuvinte despre Editura Granada, sub sigla careia s-au nascut cele doua carti, ne-au fost oferite de Mihai Gramescu, cel care a trebuit sa vorbeasca cateceva si despre autoarele selectate, pe care le-a citit si le-a adunat laolalta intre aceleasi coperti, precum si despre prietenul si amicul sau, aflat la a cincea carte de autor, Constantin Kapitza, un poet care abia la o varsta inaintat reuseste sa se impuna ca o valoare.Fiecare autoare a citit cate un fragment din opera sa, mai timid in cazul celor de gen feminin, care cu greu au reusit sa stapaneasca emotiile evidente, multe dintre ele fiind la primul lor eveniment de acest gen. In ceea ce il priveste pe Domnul Kapitza, poemele sale, cu o incarcatura deosebita, care, desi se ascund dupa un paravan construit, caramida cu caramida, din cuvinte simple, metafore si epitete intr-un registru destul de mistic, se observau foarte putine emotii. Atat emotiile cat si stapanirea de sine au oferit un alt prilej pentru ca Grosu sa recite alte epigrame cu specific, pe care sincer, nu stiu de unde le scotea, pentru ca le citea de pe o foita pe care aveam impresia ca a scris chiar in acele momente in timp ce altii vorbeau. Abia dupa acest moment am inteles care era rostul prezentei mele acolo. Am fost invitat sa spun cateva cuvinte despre cartea mea, despre Clubul Unesco Quasar, al carui membru eram si despre cum se poate promova o actiune si o activitate culturala, precum cea la care participam. Dupa ce le-am prezentat cine eram si ce cautam eu acolo, povestindu-le despre originalitatea cartii si inedutul ei, dupa ce le-am spus in cateva fraze ce insemna a fi membru intr-un cenaclu cu o istorie de 30 de ani, dar care a inceput sa isi schimbe orientarea dinspre literatura strict SF si F, catre literatura SF, F si nu numai, adresandu-le invitatia la Iasi in una din sedintele de cenaclu, si dupa ce le-am aratat cat de mult conteaza o promovare culturala in mediile virtuale, construidu-se bloguri de prezentare, unde se pot propune idei si se pot vinde cu drepturi de autori carti si produse culturale de aproape orice fel, am fost vizat si eu de catre personajul responsabil cu buna dispozitie, construindu-mi o epigrama in care eram privit ca moldovean de la Iasi. A trebuit sa ma scuz si sa fac o remarca rectificatoare, cum ca, fiind prezentat ca invitat de la Iasi, unde ce-i drept imi desfasor activitatea, eu ma recomand avrigean, din apropierea Sibiului, fiind nascut si crescut in ardeal. Imediat dupa aceasta remarca, a aparut epigrama despre mine nu ca moldovean ci ca sibian.In cele din urma, maestrul de ceremonii, Mihail Gramescu a facut invitatia de a ciocni un pahar in cinstea autorilor si a cartilor care le fac cinste, moment prin care s-a oferit prilej de a discuta cu autorii, de a face schimb de date de contact si de a face schimb de opinii.Dincolo de orice inconveniente, inevitabile in astfel de momente, fie din cauza locatiei, fie din cauza organizatorilor, lansarea color doua carti ale Editurii Granada a fost un eveniment placut, o manifestare culturala care a incercat sa aduca de fata cateva autoare din Bucuresti si din provincie, alaturi de cei care s-au bucurat pentru antologia in care au aparut. Mihail Gramescu a reusit sa alcatuiasca o antologie care sa propuna un nou concept, iar cum un concept se naste ori prin sinteza, ori prin analiza, putem spune ca intr-adevar, atunci cand avem in discute proza feminina, vorbim despre un concept a carui ilustratie o putem intalnii intre copertile cartii propuse de dumnealui la aceasta lansare de carte.Nu sunt eu in masura sa vorbesc despre cartile lansate, dar voi lasa cuvintele Domnului Geo Calugaru sa vorbeasca despre ele.

de  Chialda Radu Vasile
 

VEZI O POVESTE A UNEI CĂLĂTORII, CARE FACE REFERIRE LA ACEASTĂ LANSARE DE CARTE

Cafeneaua de nisip

Geo Călugăru despre... Cafeneaua de nisip, poeme de Constantin Kapitza, Editura Granada 2009
Familist convins, poetul Constantin Kapitza închină şi acest volum de poeme Cafeneaua de nisip, apărut la Editura Granada, familiei. Este cel de-al cincilea volum de autor, care, ca şi celelalte, este focalizat cam pe aceleaşi obsesii de care încearcă să se elibereze.
Autorul pare ispitit de un atunci, plasat în trecut, „în care părea că omul nu mai făcea umbră, de temă, într-o ţară prea înaltă”. Precizarea e consemnată înainte poemului cu care se deschide volumul.
Cafeneaua-de-nisip este spaţiul unde „Maşina de citit / în memoriile ascunse / ci toţi oamenii ei / s-a curăţat de pământ / cu savoarea cafelei / sau a ceaiului băut”.
Intuind nedumerirea noastră, Kapitza devine poruncitor. „Priveşte ce-a mai urmat! / ...Oamenii, ei, copacii îţi spun secretul: / se mişcau, se plimbau, se întorceau/ şi se terminau”. Cine şi ce însufleţea cafeneaua? eşti tentat să întrebi. Poetul te face să înţelegi, explicându-ţi într-o formulare fără echivoc: „Cafeneaua de nisip se-nfierbânta / cu oameni efervescenţi / obosiţi de gânduri uitate, / luminate de biserica / a cărei umbră se mută ascunsă / spre altundeva”.
Întâmplările zilnice din acel atunci, când nimic nu scăpa neascultat şi taxat după voinţa şi interesele celor ce dispuneau asemenea îndeletniciri nefireşti, dau socoteală despre faptul că: „De ani, de oameni trecuţi / prin cercurile de vânt / descoperiţi mai târziu / ne speriam”.
Poetul Kapitza face recurs la memoria celor mai în vârsta pentru a pune adevărul în drepturile ce i se cuvin, între ele, foarte important acela de a fi cunoscut. „Dar nu era umbra umbrelor / la un moment dat, / atent ascultat?” (p. 38-39). Se simţea în acel de tristă amintire atunci o dureroasă presiune asupra adolescenţilor şi tinerilor, ale căror elanuri animate de o firească sete de libertate, intrau în coliziune cu constrângerile, deseori absurde, ale regimului totalitar. În minţile lor înfierbântate se năşteau tot felul de idei care, în unele cazuri, erau asumate de către cei mai curajoşi, ispitiţi să consimtă la riscuri: „Deodată, unora le sări o idee / despre un marş-înot / peste Dunărea noastră şi a lor, / spre o Iugoslavie / la care ajungi sau mori. / Trenuri, avioane, mişcare prin creieri / spre o Timişoară / ce părea într-o altă ţară”. În acest climar de oprimare generalizată „undeva se bea primul pahar cu venin”! Prin forţa cu care îşi făceau cunoscute opţiunile, tinerii erau mereu în atenţia elementelor ce asigurau ordinea pe care, nu o dată, le exasperau prin tenacitatea cu care îşi afirmau ceea ce credeau şi gândeau: -„Bă, dar voi nu vă mai îmbolnăviţi dracului o dată, / de-o tuse sau junghi, dare-ar Caru cu Bere / peste voi”! (Fuga, p. 30-31).
Tema defilării oglinzilor din volumul anterior Umbra lui Schwartz este reluată, îmbogăţită cu noi înţelesuri în poezia Foaie de capăt, sub pecetea unor idei cheie: dorinţi care se păstrau, muţenia oamenilor trec ători, mirările amiezii, iubiri care tresăreau, ascultările civilizaţiei în tăcerea simţurilor. În această apăsătoare atmosferă „Chipurile căutau / ieşirile umbrei / din mângâierile percepţiei / mergeau singure / spre capătul netrăit al timpului”. (Foaie de capăt, p. 68-69).
Toate experienţele, trăite sau închipuite de autor, au o finalitate care se cheamă „hotarele viitorului”, în legătură cu care „înţelegerile-şi aveau locul / pe gardurile curţii bisericii// ...cu aprige cuvinte aduse de alţii / din deal de Văcăreşti”... În pofida acestor constrângeri „Capetele ne erau sus, / ca frunzele din vârful copacilor // ...Măsurând tot ce creştea / în apropierea serii / mă îndepărtam încet / ca un înfometat în anatomia lui / spre alte vremi / la hotarele viitorului”! (Hotarele viitorului, p.86-87-88).
Poetul Constantin Kapitza caută Adevărul pe Buzele mirării ascultând Vocea tremurătoare a lunii. Câinele de mâine îi vesteşte trezirea, pentru a pleca într-o călătorie să întâlnească un Alt Pan. Ochii cafelei caută printre Ziduri în Strigătul de ieri – Cuvinte fericite. Răul şi binele, într-o aceeaşi Reverberaţie, vor convieţui între Hotarele viitorului, peste care stăpâneşte în eternitate Pasărea timpului.
În ultimul poem al volumului, pasărea timpului, ne întâlnim cu Kapitza în ipostază de filozof, demonstrând în manieră inconfundabilă adevărul conţinut în memorabila formulare eminesciană „Trecutul şi prezentul / Sunt a filei două feţe / Vede-n capăt începutul / Cine ştie să le-nveţe”.
Rămâne mereu – crede poetul – ceva care scapă atenţiei noastre din tumultuoasa viaţă ce ne prinde în vârtejul său, cu sau fără voia noastră, fapt care ni-l arată convingător în poezia Pasărea timpului, din care voi reproduce aici: „Eu n-am avut timp / N-am avut timp de trecut / pentru că timpul era ocupat cu altceva / în acele vremuri: / cu alte vieţi trecând / salvator pe lângă mine / precum caii sângerânzi / cu feţele scăldate / pe strada mea / la porţile închise, / una vara / alta iarna, / când amorţeau trandafirii / îngheţaţi / după naşterea anotimpurilor / înalte şi bântuite / de buze şi sâni piramidali / de o pasăre cântătoare. / De aceea n-am avut timp / nici să-mi scriu numele începutului / ce zace şi acum / în geanta memoriei. // Viitorul? Trecut care nu se termină niciodată / din nerăbdare, / Trecutul? Viitor ce nu-şi poate lăsa / decât semnătura”.
Volumul Cafeneaua de nisip – o certitudine privind un poet ale cărui resurse de imaginaţie pusă în spaţiul creaţiei poetice pune în lumină neaşteptate surprize pe care le dorim şi le aşteptăm. 

Paradisuri Înşelătoare

Geo Călugăru despre... Paradisuri Înşelătoare, proză contemporană feminină, Editura Granada 2009
Volumul antologic, apărut în colecţia Fantasticul mileniului trei a Editurii Granada, strânge între coperţile sale prozele a zece autoare, diferite ca pregătire intelectuală şi experienţe de voaţă, dar care au totuşi un numitor comun + talentul. Este vorba despre: Adina Lipai, Maria Magdalena Jindiceanu, Marilena Adam, Cristina Radulian, Gabriela Hrebenciuc, Emilia Bucur, Livia Frunză, Lia Corbu şi Daciana Lipai.
La solicitarea antologatorului Mihail Grămescu, fiecare autoare şi+a însoţit textele cu o succintă autobiografie.
Adina Lipai constată cu uimire perisabilitatea lucrurilor şi locurilor copilăriei, dar şi posibilitatea salvării lor prin consemnarea în scris, în pagini de carte, înviindu-le. Poşetuţa de culoare verde, obiectul de joacă, înainte de a ajunge şcolăriţă, îi trezeşte duioase aduceri aminte. Între acestea, strădania de a captura împreună cu colegii de şcoală fluturi, întrerupându-le zbenguiala în câmpia plină cu flori, ca să îi aranjeze în insectarele folosite ca material didactic la şcoală. Nedându-şi seama de consecinţe, autoarea, şcolăriţa naivă de atunci, a vârât fluturii prinşi în poşetă. Ajunsă acasă peste ani, a deschis poşeta şi spre uluiala sa, nici urmă de fluturi. A scuturat energic poşeta şi o pulbere fină, multicoloră, s-a răspândit în jur. Punând pe seama poşetei cele întâmplate, supărată a zvârlit-o cât colo şi, odată cu ea şi această amintire din copilărie. După atâta timp, fluturii erau încă acolo, prefăcuţi în pulbere şi amintiri. (Pulbere de fluturi, p. 7-14).
În a doua proză e relatată hotărârea autoarei de a urma o formă de calificare postuniversitară. Trimisă la un seminar a cărui miză viza integrarea cercetării naţionale în context european, autoarea este dezamăgită să constate că reuniunea s-a desfăşurat „într-un cadru jalnic românesc anteeuropean”, amintindu-i de cantina unde făcuse ea liceul. Cât priveşte conţinutul şi nivelul lucrărilor seminarului, acestea au fost deplorabile. Întrucât în România de atunci, toţi cei care erau în stare să muncească, o puteau face fără oprelişti, autoarea nu prea înţelegea sensul participării sale la acea reuniune despre integrarea femeilor în muncă. Era un nonsens, ne dezvăluie autoarea, să baţi apa în piuă în legătură cu o problemă care, în ţara pe care o reprezinţi, fusese deja rezolvată. Întrebările sale adresate organizatorilor i-au pus în încurcătură şi totul s-a terminat în coadă de peşte, iar autoarea a părăsit sala „în murmurele dezaprobatoare ale profesoarelor”, în timp ce somitatea invitată la seminar putea „să-şi continue discursul ce oferea o soluţie imaginară la o problemă inexistantă”.
Maria Magdalena Jindiceanu este convinsă că a scrie despre propria viaţă este un fapt anevoios, pentru că te obligă uneori să-ţi aminteşti întâmplări de care nu vrei să mai ştii dar, răscolind trecutul, dai peste ele. Autoarea s-a şcolit în două sisteme. Frecventând cenacluri şi ateliere literare, a ajuns să publice două volume de autor (poezie şi teatru) şi să colaboreze la mai multe antologii de proză şi poezie. Este prezentă în antologie cu un fragment din romanul Ploi cu soare la Viena. Uimirea trăită într-o realitate diferită de cea de acasă, din primele momente, e înlocuită de o percepere corectă a realităţii, consecinţă a unei priviri mai atente, lucide, a ceea ce se petrece în jurul său, determinând-o să înţeleagă că bogaţii sunt la fel peste tot iar cei săraci se aseamănă între ei. Trăind câteva experienţe, între care cea mai edificatoare, cea de baby-sitter, în care „pentru a-ţi păstra slujba nu ai voie să comiţi erori. Erorile, chiar mici, sunt cotate ca neglkijenţe sau lipsă de responsabilitate, iar repetate, te fac să-ţi pierzi slujba”. Între altele, autoarea nu poate să înţeleagă de ce soţia lui Kraus, de a cărui fiică are grijă, îl înşealî, deşi nu-i lipseşte nimic. Pentru a nu avea nepălăceri, preferă să nu se implice în nici un fel, iar concluzia ei e fără echivoc: atunci când îţi este prea bine, o iei razna. Spiritul de observaţie şi talentul autoarei, îngemănate în scris, captivează. 
Marilena Adam crede că atmosfera dintr-un autocar plin de români care pleacă la muncă într-o tară străină este diferită de cea a unui grup de excursionişti obişnuiţi. Dacă la început se spun banalităţi, ulterior oamenii se împrietenesc şi aflii câte ceva despre fiecare.
Observaţia, după cum vom constata, se verifică prin aceea că însăşi autoarea va relata propria experienţă trăită într-o ţară străină. Abia în momentul în care trebuie să înlocuiască pe o conaţională ce avea grijă de un individ cu o stare materială foarte prosperă, dar suferind de un grav handicap fizic care-l făcea să nu se poată descurca singur, aceasta îşi dă seama că a fost minţită în promisiunile de la angajare. Regulile draconice impuse de cel în cauză nu pot fi suportate de îngrijitorii săi şi, la scurte intervale de timp, trebuie să caute înlocuitori pentru cei ce dau bir cu fugiţii.
„Constat în timpul conversaţiei cu Fabrizio” (persoana de care avea grijă) „că ştie să fie şi altfel decât arogant. Devine chiar persuasiv. Mă întreb dacă el înţelege că sunt atât de obosită încât aş fi în stare să plătesc pentru a avea două ore de somn”. Succint, autoarea ne înfăţişează, pe temeiul propriei păţanii, felul în care sunt priviţi românii în străinătate. Cerându-i, la angajare, să-i predea toate actele, inclusiv paşaportul, la nedumerirea ei accentuată, Fabrizio afirmă: „Voi, românii, Dracula! Dacă vă las liberi prin oraş, faceţi prostii şi vine poliţia aici”! În realitate, acesta se temea ca poliţia să nu afle propriile lui ilegalităţi în privinţa angajării celor ce-i purtau de grijă.
Senzaţia de uşurare pe care autoarea o trăieşte după ce, păcălindu-l pe Fabrizio, acesta îi dă paşaportul, lăsând-o să plece, e admirabil creionată: „Cu actul în mână, simt că încep să respir cu adevărat. Mă simt vie şi liberă. Coşmarul a luat sfârşit”.
Din micro-autobiografia Cristinei Radulian aflăm că două au fost evenimentele anului 1968 care i-au marcat existenţa: invadarea Cehoslovaciei de către ruşi, şi naşterea sa. Ulterior s-au adăugat si altele. Unul dintre ele este adus în paginile Antologiei. „Aşa am început pregătirile pentru drumul meu către New York. Visul ascuns, niciodată recunoscut faţă de ceilalţi, de a vedea New Yorkul, prindea contur – îşi aminteşte autoarea – care continuă: „O să merg prin South Park, o să văd Metropolitan, o să merg pe Brodway, o să”... Aventura începe cu viza. „Tâmpenia este de proporţii colosale. Trebuie să dovedeşti, când depui dosarul, că ai bilete dus-întors, unde stai, de ce stai, cu cine stai, cât stai”... Controalele la sânge de pe aeroporturi au făcut-o să-şi dea seama „că va fi un drum cu peripeţii... Nu plecăm bine şi începe curentul, să mnă salte din scaun: „ăştia au plecat cu uşile deschise, yic eu către colega mea”. Ajunsă în metropola visată, autoarea a fost şocată de contraste izbitoare: zgârie-nori, lumini ca-n rai, mărfuri cu gust etalate din abundenţă, dar şi cerşetori la gurile de metrou, negri cu marfă de furat, poliţişti care şi-au scos arma dacă n-ai respectat indicaţiile de restricţie de circulaţie pentru maşini. Concluzia scriitoarei: „Am fost încântată şi dezamăgită. America este obosită, prăfuită, autosuficientă. America nu mai este pe gustul meu”.
Gabriela Hrebenciuc – retrăieşte o poveste de dragoste ce ar fi putut fi unică şi irepetabilă dacă „timpul n-ar fi spart clepsidra iubirii făcând ca firele de nisip să se risipească într-un calendar ostil, lăsându-i visele fără aripi... Un regret, ca un ţipăt scurt, loveşte uneori amintirile acestui „arici”, alături de care am retrăit o poveste ce părea că doarme ocrotită de ţepi. „Arici” a fost, de fapt, alintul zilelor iubirii, când sufletul ei locuia în poezie şi alerga mereu la Mălini, căutând în tăcerea brazilor ecoul şoaptelor lui Labiş”... „Ca un colind, trecutul coboară din inimă în cuvinte... Iubirile nu mor, ci trec din rouă în zăpadă”. „Nu vreau să mă vindec de el – scrie autoarea. Vreau doar să nu-l Mai întâlnesc niciodată... Şi au trecut ani. Ani mulţi. Altă generaţie aşteaptă acum o seară cuminte de iarnă, să ningă zăpada unui brad peste bucuria şi tristeţea unei fete îndrăgostite”.
„Sunt mândră că familia mea, cea din partea mamei, cât şi cea din partea tatălui, este din zona Moldovei, că moldovenii, da, sunt poeţi – mărturiseşte Alexandra Emilia Bucur – că în Moldova, da, sunt fete frumoase, şi abia aştept să vină vara să mai petrec câteva zile în linişte în Iaşi la bunica şi să evadez, ca în fiecare an, din Bucureştiul care nu mai e al meu, al celor care ne-am născut în Bucureşti, ci al tuturor”.
Aflată într-o mică vacanţă, într-o tabără literară, autoarea se bucură că trăieşte într-un mediu cultural la care ţine mult. A fost impresionată văzând Oarba de Mureş, mulţime de cruci de piatră în memoria eroilor din Cel de-al Doilea Război Mondial. La Târnăveni, locul de desfăşurare al manifestărilor literare, au întâmpinat-o mese pline cu cărţi. În Sighişoara a fost plăcut surprinsă că oamenii care iubesc poezia sunt în număr mare şi petrec ore în şir la Cenaclul Bibliotecii Municipale. (Emoţie vie, p. 155-162).
Cu drag şi dor, pentru tine... tată – se numeşte evocarea Liviei Mihaela Frunză cuprinsă în această antologie. Amintire tatălui său este provocată, în timp ce se afla la birou privind o fotografie pe care o avea mereu asupra sa ca pe un talisman protector împotriva relelor... „Şi, de câte ori mă gândesc la tata... mi-aduc aminte de clipele în care l-am pierdut... după o copilărie atât de frumoasă, moartea tatei a fost ca o lecţie pentru mine... poate cea mai grea pe care am primit-o până acum de la viaţă... Avea doar 52 de ani... iar eu treceam abia în anul doi la facultate... Cu ultimele puteri mi-a zis să-mi văd de drumul meu orice s-ar întâmpla. La miezul nopţii eram prima care a aflat ca tata nu mai e... tocmai aprinsesem candela şi mă rugasem pentru el când a sunat telefonul”...
„La treizeci şi doi de ani... 2 noiembrie 1985... de Ziua Morţilor – îşi aminteşte cu durere Tereza Urs, am rămas văduvă, supravieţuind unui accident cu patru morţi, dintre care trei erau ai mei: soţul, cumnatul, o mătuşă şi, fiind însărcinată, am pierdut şi sarcina (la o lună după accident). „În viaţă totul se plăteşte! – crede autoarea – şi Kentul, şi posibilitatea de a merge în străinătate... cu anularea altor posibilităţi. Ce mai contează... A trecut. Toate trec şi vin altele... lanţ. Lanţuri bune, lanţuri rele... de câte 5-7 ani”. (Cum începe fiecare zi, p. 177-179).
„Să rămâi singur, nu să fii singur. Când eşti singur, eşti singur... Când rămâi singur, eşti şi mai singur” (E groaznic să rămâi singur noaptea, p. 179-181).
Lia Corbu este născută în localitatea definită de Eminescu drept Ierusalim al neamului românesc, comuna Putna din Judeţul Suceava. Este – după cum mărturiseşte în proza Hoinăreala, robită „dorului de ducă spre singurătatea vorbitoare a pădurii, prietena gândurilor sale”. Trezită din visare de o ciocănitoare, îi răspunde de parcă ea ar putea să o înţeleagă: „Am venit în întunecoasa mânăstire a gândului să mă întâlnersc cu mine – cea adevărată de care-mi era atâta dor”. Plină de gingăşie se dovedeşte a fi întâlnirea neaşteptată cu un pui de căprioară care, după câteva clipe dispare ca o nălucă: „A privit în jur, mâa mai privit o dată şi nu i-am mai văzut goana mută decât ca nişte glezne subţiri dispărând printre coloane”.
Ultima autoare cuprinsă în antologie – Daciana Lipai – scriitoare şi artist fotograf, cu succese notabile în ambele arte. Matură ca gândire şi trăire în plan sufletesc, Daciana Lipai destramă vălul oricăror iluzii, afirmând tranşant câteva adevăruri pe care le reproduc aici: „Trăim într-o lume care ne acceptă doar tăcerea, care ne induce spre indiferenţă, care ne împinge pe un drum unilateral, atât de domol încât nici nu realizezi, decât poate prea târziu, că viaţa ta a trecut”... sau „Într-o lume a consumatorilor, noi devenim cei consumaţi. Cu sufletul epuizat, ne izbim mereu de acelaşi zid, care nu ne lasă să vedem risipirea nefirească a vieţii. Nu mai ştiu când am văzut ultimul apus de soare – momentul meu preferat din zi. Avem nevoie mereu de gânduri care să ne aducă aminte că viaţa înseamnă mai mult decât tiparul epuizant de zi cu zi. Mereu vom fi în urma fericirii” (În urma fericirii, p. 204-216).
Prezenta antologie dovedeşte că proza feminină e în ascensiune şi e de bun augur racordarea sa la frământările lumii contemporane, cărora le caută limpeziri şi, pe cât posibil, rezolvări adecvate.